Hipertensiunea arterială, supranumită „ucigașul tăcut”, afectează aproximativ 40% dintre adulții din România. Dacă nu este diagnosticată și tratată la timp, poate provoca infarct miocardic, accident vascular cerebral sau insuficiență renală. Iată ce trebuie să știi despre această afecțiune, de la cauze și simptome la prevenție și tratament.
Ce este hipertensiunea arterială?
Hipertensiunea reprezintă creșterea anormală a presiunii sângelui în artere. Valorile considerate normale sunt sub 120/80 mmHg. Tensiunea este catalogată ca hipertensiune când sistolică depășește constant 140 mmHg sau diastolică depășește 90 mmHg.
Prevalență în România
Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, circa 40% dintre adulții români suferă de hipertensiune arterială, mulți nefiind conștienți de aceasta din cauza lipsei de simptome evidente.
Cauzele hipertensiunii arteriale
Hipertensiunea se împarte în două categorii principale:
- Hipertensiune primară (esențială) – reprezintă peste 90% din cazuri și nu are o cauză clară; este influențată de factori genetici, stil de viață și mediu.
- Hipertensiune secundară – apare ca urmare a altor afecțiuni, cum ar fi boli renale, tulburări hormonale sau utilizarea anumitor medicamente.
Factori de risc
- Consumul excesiv de sare
- Obezitatea și sedentarismul
- Fumatul și consumul exagerat de alcool
- Stresul cronic
- Vârsta înaintată
- Antecedente familiale de hipertensiune
Simptomele hipertensiunii arteriale
În stadiile incipiente, hipertensiunea este adesea asimptomatică. Pot apărea, totuși, dureri de cap, amețeli, senzație de oboseală sau vedere încețoșată, dar acestea sunt nespecifice.
Singura metodă sigură de diagnostic este măsurarea regulată a tensiunii arteriale cu un tensiometru de calitate, recomandată în special persoanelor peste 40 de ani sau celor cu factori de risc.
Prevenirea și controlul hipertensiunii
Un stil de viață sănătos este esențial pentru prevenirea și gestionarea hipertensiunii. Iată principalele recomandări:
- Reducerea sării: nu mai mult de 5 g pe zi (aproximativ o linguriță).
- Alimentație echilibrată: fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe.
- Activitate fizică regulată: minimum 150 minute pe săptămână de exerciții moderate (mers rapid, înot).
- Menținerea greutății normale: evitarea excesului de greutate reduce riscul cardiovascular.
- Renunțarea la fumat și limitarea alcoolului.
- Gestionarea stresului: tehnici de relaxare, yoga, meditație.
Tratament medicamentos
Când modificările de stil de viață nu sunt suficiente, medicul poate prescrie medicamente antihipertensive. În România, cele mai frecvent utilizate clase sunt:
- Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA)
- Blocanții receptorilor de angiotensină II (BRA)
- Diureticele
- Beta‑blocantele
- Blocanții canalelor de calciu
Este crucial să urmezi indicațiile medicului și să nu întrerupi tratamentul fără consult.
Riscuri ale hipertensiunii netratate
- Boli cardiovasculare: infarct, insuficiență cardiacă, aritmii.
- Accident vascular cerebral (AVC): principalul factor de risc pentru AVC ischemic și hemoragic.
- Afecţiuni renale: deteriorarea funcţiei renale și insuficiență renală cronică.
- Probleme de vedere: retinopatie hipertensivă și pierderea vederii.
Când să consulţi un medic?
Dacă tensiunea este măsurată repetat peste valorile normale sau apar simptome severe – dureri intense de cap, amețeli puternice, dificultăţi de respiraţie sau dureri în piept – solicită imediat asistență medicală. Pentru adulţii fără factori de risc, controlul anual este recomandat; cei cu predispoziţii sau boli asociate ar trebui să monitorizeze tensiunea mai frecvent.
Acest articol oferă informaţii generale şi nu înlocuiește consultul medical specializat. Pentru diagnostic precis şi tratament personalizat în cazul hipertensiunii arteriale, se recomandă vizita la un medic cardiolog sau specialist în boli interne.
