Refluxul gastroesofagian (RGE) afectează tot mai mulţi români, provocând arsuri în piept, gust amar în gură sau senzaţia de nod în gât. Dacă recunoşti aceste simptome, este posibil ca acidul gastric să urce în esofag. În continuare aflăm ce cauzează RGE, cum se identifică și ce metode există pentru a-l controla.
Ce este refluxul gastroesofagian?
RGE reprezintă revenirea conţinutului gastric, bogat în acid și enzime, în esofag. În mod normal, sfincterul esofagian inferior (SEI) funcţionează ca o supapă care împiedică această mişcare. Când supapa slăbeşte sau nu se închide corect, acidul irită mucoasa esofagiană, generând senzaţia de arsură şi alte disconforturi.
Principalele cauze ale refluxului
- Obezitatea – presiunea crescută în abdomen împinge conţinutul gastric spre esofag.
- Alimentaţia – alimentele grase, prăjite, picante, citricele, ciocolata, băuturile carbogazoase şi alcoolul pot relaxa SEI.
- Fumatul – nicotina reduce tonusul muscular al sfincterului şi stimulează producţia de acid.
- Îmbrăcămintea strânsă – centurile şi talia strânsă cresc presiunea intraabdominală.
- Factori de mediu şi stil de viaţă – consumul de cafeină, mesele târzii şi stresul cronic pot agrava simptomele.
Semne şi simptome frecvente
- Senzaţia de arsură în zona pieptului, în special după mese.
- Gust amar sau acru în gură, de regulă dimineaţa.
- Durere în gât, răguşeală sau senzaţia de corp străin în gât.
- Tuse uscată, mai ales noaptea.
- Dificultăţi la înghiţire sau senzaţia de „blocaj” în esofag.
În cazuri severe, refluxul poate duce la esofagită, stricturi sau la metaplazie Barrett, o stare pre‑canceroasă.
Diagnosticul: cum se confirmă refluxul
Medicii gastroenterologi pot recurge la următoarele investigaţii pentru a confirma RGE:
- Endoscopia digestivă superioară – permite vizualizarea directă a mucoasei esofagului şi identificarea inflamaţiilor.
- pH‑metria esofagiană – monitorizează nivelul de acid pe parcursul unei zile.
- Manometria esofagiană – evaluează funcţia musculară a SEI şi peristaltismul esofagian.
În multe cazuri, diagnosticul se bazează pe istoricul clinic şi pe răspunsul la tratamentul iniţial, fără a fi necesare teste invazive.
Opţiuni de tratament – schimbări în stilul de viaţă
Înainte de a apela la medicamente, specialiştii recomandă adoptarea unor obiceiuri sănătoase care pot reduce semnificativ frecvenţa şi intensitatea simptomelor:
- Controlul greutăţii – pierderea a 5‑10 % din greutatea corporală diminuează presiunea abdominală.
- Împărţirea meselor – consumă porţii mici, la intervale regulate, evitând supraalimentarea.
- Eliminarea alimentelor declanşatoare – ține un jurnal alimentar pentru a identifica și elimina alimentele care agravează refluxul.
- Ridicarea capului patului – înălţarea cu 10‑15 cm a capului patului reduce refluxul nocturn.
- Renunţarea la fumat și la alcool – ambele substanţe slăbesc SEI şi cresc producţia de acid.
- Îmbrăcăminte lejeră – evită centurile şi pantalonii cu talie înaltă.
Medicamente: când şi ce să alegi
Dacă modificările de stil de viaţă nu sunt suficiente, medicul poate prescrie una dintre următoarele categorii de medicamente:
- Antacidele – neutralizează rapid acidul gastric, oferind o ameliorare temporară.
- Inhibitorii pompei de protoni (IPP) – reduc producţia de acid pe termen lung (ex.: omeprazol, lansoprazol, esomeprazol).
- Blocanţii receptorilor H2 – diminuează producţia de acid, cu efect moderat faţă de IPP‑uri.
- Prokinetice – accelerează golirea gastrică şi îmbunătăţesc tonusul SEI, utile în cazurile de reflux cu întârziere gastrică.
Este esenţial să nu depăşiţi doza recomandată şi să nu utilizaţi IPP‑urile pe termen foarte lung fără supraveghere medicală, deoarece pot apărea deficienţe de vitamina B12, magneziu şi un risc crescut de infecţii gastrointestinale.
Tratamente avansate şi intervenţii chirurgicale
În situaţii severe, când refluxul nu răspunde la medicamente şi la schimbările de stil de viaţă, se poate recurge la intervenţii chirurgicale:
- Fundoplicatura laparoscopică – înfăşurarea parţială a stomacului în jurul SEI pentru a întări supapa.
- Proceduri endoscopice – de exemplu, radiofrecvenţa pentru consolidarea SEI.
Aceste opţiuni sunt evaluate individual, în funcţie de severitatea simptomelor, prezenţa complicaţiilor şi starea generală de sănătate a pacientului.
Sfaturi practice pentru a controla refluxul zilnic
- Bea apă între mese, nu în timpul lor, pentru a nu dilua sucurile gastrice.
- Încheie masa cu un ceai de ghimbir sau muştar, care pot stimula digestia.
- Foloseşte perne de susţinere pentru a menţine poziţia verticală a corpului cel puţin 30 de minute după masă.
- Înlocuieşte gustările sărate cu opţiuni bogate în fibre, cum ar fi morcovi cruzi sau mere.
- Practica tehnici de relaxare – respiraţia profundă, yoga sau meditaţia pot diminua stresul, un factor cunoscut de agravare a refluxului.
Informaţiile prezentate au caracter general și informativ. Pentru un diagnostic precis și un plan de tratament adaptat nevoilor tale, este recomandată consultarea unui specialist în gastroenterologie.
