Cardiopatia ischemică este una dintre principalele cauze de deces din România, însă poate fi prevenită prin recunoașterea timpurie a simptomelor și accesul la tratament adecvat. Aflați ce înseamnă această boală, cum să identificați semnele de alarmă și care sunt opțiunile terapeutice disponibile în 2025.
Ce este cardiopatia ischemică?
Cardiopatia ischemică, cunoscută și sub denumirea de boală coronariană, apare când arterele coronare – vasele care furnizează sânge oxigenat inimii – se îngustează sau se blochează din cauza plăcilor de colesterol. Scăderea fluxului sanguin provoacă ischemie, adică lipsa temporară de oxigen a mușchiului cardiac, care poate evolua în infarct miocardic dacă nu este tratată prompt.
Simptomele tipice ale cardiopatiei ischemice
Cel mai frecvent semn este durerea toracică descrisă ca o „presiune”, „strângere” sau „ardere”. Durerea poate radia spre:
- brațul stâng,
- gât,
- mandibulă,
- spate.
Acestea apar de regulă în timpul efortului fizic, al stresului emoțional sau după o masă copioasă și dispar la repaus sau după administrarea de nitroglicerină. Alte simptome comune includ:
- dispnee (senzație de lipsă de aer),
- oboseală inexplicabilă,
- palpitații (bătăi neregulate ale inimii),
- transpirație rece.
Simptome atipice și semnale de alarmă
La femei, la persoanele în vârstă și la diabetici durerea toracică clasică poate lipsi. În aceste cazuri pot apărea simptome subtile, cum ar fi:
- disconfort în zona abdomenului sau a spatelui,
- greață,
- senzație de „capăt de lume” sau amețeli,
- tulburări de somn.
Aceste manifestări, denumite adesea „infart silențios”, necesită atenție sporită, deoarece întârzierea în recunoașterea lor poate duce la complicații grave.
Diagnostic și investigații
În fața suspiciunii de cardiopatie ischemică, medicul începe cu un istoric clinic detaliat și un examen fizic. Testele de bază includ:
- ECG – electrocardiograma, care poate evidenția modificări ale segmentului ST sau ale undei T, semne ale ischemiei.
- Analize de sânge – marcatori cardiaci (troponină, CK‑MB) ce indică leziuni ale mușchiului cardiac.
- Test de efort – monitorizarea ECG în timpul unei activități fizice controlate.
- Ecocardiografie – imagistică ecografică a funcției și structurii inimii.
- Coronografie – angiografie coronariană invazivă, standardul de aur pentru vizualizarea plăcilor și a gradului de stenoză.
Rezultatele acestor investigații permit stabilirea gradului de risc și planificarea tratamentului adecvat.
Opțiuni de tratament
1. Terapia medicamentoasă
Medicamentele de primă linie sunt:
- Antiplachetare – aspirina și clopidogrelul, pentru prevenirea formării cheagurilor.
- Statine – reduc colesterolul LDL și stabilizează plăcile aterosclerotice.
- Beta‑blocante – scad ritmul cardiac și tensiunea arterială, diminuând cererea de oxigen a inimii.
- Inhibitori ACE/ARBs – protejează inima și rinichii, îmbunătățind funcția vasculară.
- Nitrati – dilată vasele coronare și ameliorează durerea toracică.
2. Intervenții coronariene
Când stenoză este semnificativă, se recurge la:
- Angioplastie cu balon și stent – deschiderea arterei și menținerea ei deschise prin implantarea unui stent metalic sau bioabsorbabil.
- Bypass coronarian (CABG) – intervenție chirurgicală care creează un nou traseu pentru sânge, utilizând vene sau artere din corp.
Aceste proceduri reduc rapid riscul de infarct și îmbunătățesc funcția cardiacă pe termen lung.
3. Modificări ale stilului de viață
Pe lângă medicație, adoptarea unor obiceiuri sănătoase este esențială:
- Renunțarea la fumat – fumatul dublează riscul de boală coronariană.
- Alimentație echilibrată – dietă mediteraneană bogată în legume, fructe, pește, ulei de măsline și fibre.
- Activitate fizică regulată – cel puțin 150 de minute de exerciții moderate pe săptămână (mers rapid, ciclism, înot).
- Gestionarea stresului – tehnici de relaxare, meditație sau yoga.
- Controlul greutății și al diabetului – menținerea unui IMC în limite normale și monitorizarea glicemiei.
Ce poți face acum pentru a-ți proteja inima?
Identificarea rapidă a simptomelor și consultarea unui cardiolog reprezintă primul pas spre un tratament eficient. Dacă aveți dureri toracice, respirație șuierătoare sau oboseală inexplicabilă, nu amânați – sunați la urgență sau programați o vizită de urgență la spital. Pentru prevenție, monitorizați tensiunea arterială și nivelul colesterolului, adoptați o dietă bogată în nutrienți și includeți în rutina zilnică cel puțin 30 de minute de mișcare moderată.
Acest articol are caracter general și informativ. Pentru evaluare și recomandări personalizate, este indicat să consultați un medic specialist sau un nutriționist calificat.
