Ai primit recomandare pentru o ecografie transvaginală și te întrebi cât de incomodă va fi, dacă trebuie să vii nemâncată sau cu vezica plină și ce poate descoperi, de fapt, această investigație. În rândurile de mai jos găsești, pe scurt, cum te pregătești, cum decurge și ce informații oferă medicului.
Ce este, pe înțelesul tuturor
Ecografia transvaginală este o investigație ginecologică în care medicul folosește o sondă subțire, introdusă în vagin, pentru a vedea mai bine uterul, ovarele și alte structuri din pelvis. Imaginea apare în timp real pe monitor, fără radiații.
Este varianta internă a ecografiei abdominale. Pentru că sonda este mai aproape de organele genitale interne, imaginile sunt mai clare, mai ales la începutul sarcinii sau când trebuie văzute detalii fine, cum ar fi un chist mic sau un fibrom.
De obicei, medicul ginecolog o recomandă în caz de dureri pelvine, sângerări între menstruații, cicluri foarte abundente, monitorizarea unei sarcini la început, suspiciune de sarcină extrauterină, probleme de fertilitate sau control de rutină, mai ales după 35-40 de ani.
Nu se folosesc raze X, ci ultrasunete, la fel ca la orice ecografie. Din acest motiv, investigația este considerată sigură, inclusiv în sarcină, dacă medicul o indică.
Cum te pregătești pas cu pas
Una dintre întrebările pe care le au femeile când primesc biletul de trimitere este dacă trebuie să vină cu vezica plină, ca la ecografia abdominală. Pentru această investigație, de regulă, vezica NU trebuie să fie plină, iar faptul că ai urinat chiar înainte poate ajuta să te simți mai confortabil.
Nu este nevoie să fii nemâncată și nu se administrează anestezie. Mai important este să poți discuta deschis cu medicul despre ce te supără și ce tratamente urmezi. Dacă ai alergie cunoscută la latex, spune clar acest lucru, pentru că sonda este acoperită cu un fel de prezervativ înainte de utilizare.
Ca să îți fie mai ușor, poți urma câțiva pași simpli înaintea unei ecografii transvaginale:
- Programează-te, dacă se poate, în afara zilelor cu flux menstrual foarte abundent, cu excepția cazului în care medicul îți cere explicit altfel.
- Fă-ți igiena intimă normală acasă, fără spălături interne sau produse agresive.
- Vino cu o listă a medicamentelor și suplimentelor pe care le iei, dacă ai, cu ecografii sau analize mai vechi.
- Alege haine comode, eventual o rochie sau o fustă, ca să te dezbraci mai ușor de la brâu în jos.
- Ia la tine un absorbant subțire, în caz că rămâne puțin gel sau apare o ușoară scurgere după investigație.
Dacă ești însărcinată sau crezi că ai putea fi, anunță medicul dinainte. În general, nu este o problemă, dar modul în care se desfășoară examinarea poate fi adaptat.
Cum decurge investigația și ce simți
În cabinet, medicul sau asistenta îți va explica, de obicei, pe scurt ce urmează. Te vei dezbrăca de la brâu în jos și te vei întinde pe masa de examinare, de regulă cu genunchii îndoiți. Unele cabinete au un cearșaf sau un prosop pentru a te acoperi parțial.
În timpul ecografiei transvaginale, medicul acoperă sonda cu un prezervativ de unică folosință și cu gel. Sonda este apoi introdusă ușor în vagin. Poți simți o presiune sau un ușor disconfort, în special dacă ești foarte încordată sau ai dureri deja existente.
O observație pe care o fac multe femei după: nu este o investigație dureroasă pentru majoritatea pacientelor. Totuși, poate deveni neplăcută dacă ai inflamații, infecții, endometrioză sau dacă mușchii planșeului pelvin sunt foarte tensionați. Spune-i medicului imediat dacă te doare, astfel încât să ajusteze mișcările sau să oprească.
Examinarea durează, de regulă, între 5 și 15 minute. Medicul rotește ușor sonda pentru a privi uterul din mai multe unghiuri, ovarele, colul uterin și zona din jur. Din când în când poate apăsa ușor pe abdomen cu cealaltă mână pentru a vedea mai bine un organ.
La final, sonda este retrasă, te ștergi de gel cu șervețele sau hârtie pusă la dispoziție în cabinet și te îmbraci. Nu rămân urme, nu ai restricții la condus, mers la serviciu sau activitate fizică ușoară după.
La tinerele care nu au avut contact sexual, medicul preferă, de obicei, o altă abordare, cum ar fi ecografia transabdominală sau examinarea prin rect, dacă este strict necesar. Aceste decizii se iau după discuția cu pacienta, la minore, cu părintele.
Ce poate arăta această investigație
Prin această metodă, medicul vede forma, dimensiunile și structura uterului. Pot fi identificate fibroame (formațiuni benigne din mușchiul uterin), polipi endometriali, îngroșarea neobișnuită a mucoasei uterine sau malformații congenitale, cum ar fi uter septat sau bicorn.
Ovarele sunt, de asemenea, bine vizibile. Se pot observa chisturi simple sau complexe, aspect sugestiv pentru sindromul ovarelor polichistice, formațiuni care pot ridica suspiciunea de tumoră și necesită investigații suplimentare. Uneori se vede și lichid în jurul organelor, care poate orienta spre o infecție sau spre ruptura unui chist.
La femeile însărcinate, ecografia internă este utilă mai ales la început, când sarcina este foarte mică. Poate arăta dacă sacul gestațional este în uter sau în afara lui (sarcină extrauterină) și dacă există semne de bătăi cardiace embrionare, în funcție de vârstă.
Medicul poate evalua și colul uterin, mai ales la femeile cu risc de naștere prematură, sau poate verifica poziția unui sterilet. Toate aceste informații se interpretează împreună cu simptomele, vârsta, istoricul medical și alte analize. O ecografie, oricât de clară, nu pune singură diagnosticul final.
În funcție de ce se vede, ginecologul poate recomanda monitorizare periodică, tratament medicamentos, alte investigații imagistice (RMN, histerosonografie) sau intervenții minim invazive. Nu te speria automat dacă pe rezultat apar termeni pe care nu îi înțelegi, precum formațiune, leziune sau chist complex. Medicul este cel care îți traduce concret ce înseamnă pentru tine.
Când trebuie făcută de urgență și când o poți programa liniștită
În practică, multe femei ajung la ecografie după luni întregi de amânare, pentru că „nu au timp” sau se tem de jenă. Sunt însă situații în care nu e bine să aștepți programarea peste câteva săptămâni, ci trebuie evaluare rapidă, uneori chiar la camera de gardă.
Semne care justifică prezentarea de urgență la ginecolog sau la UPU sunt:
- durere abdominală sau pelvină bruscă, foarte intensă, mai ales dacă ai întârziere menstruală sau test de sarcină pozitiv;
- sângerare vaginală puternică, cu cheaguri, care îmbibă un absorbant mare în mai puțin de o oră și durează mai multe ore;
- durere pelvină însoțită de febră, frisoane, greață sau stare generală foarte alterată;
- amețeală severă, senzație de leșin, puls rapid asociate cu durere și sângerare genitală.
În alte situații, cum ar fi cicluri neregulate, dureri ușoare dar persistente, suspiciune de fibrom, monitorizarea unui chist sau controlul anual, îți poți face programare planificată la ginecolog. Dacă ești asigurată, medicul de familie îți poate da bilet de trimitere, iar investigația se poate deconta în anumite clinici cu contract CAS. Timpul de așteptare variază mult, de la câteva zile la câteva săptămâni, în funcție de zonă.
Un detaliu care contează și pe care multe femei îl spun după consult: discuția cu medicul înainte și după cântărește la fel de mult ca imaginile în sine. Pune întrebările pe care le ai, chiar dacă ți se par banale. De la „E normal să…” până la „Cât de des trebuie să repet ecografia?”, toate sunt legitime.
Întrebări frecvente
Se poate face ecografie transvaginală în timpul menstruației?
Se poate, mai ales dacă sângerarea este motivul pentru care te-ai prezentat. Pentru controale de rutină, medicul preferă de obicei zilele fără sângerare abundentă, pentru vizibilitate mai bună și confort sporit.
Ecografia transvaginală afectează sarcina sau poate provoca avort?
Nu, investigația nu afectează sarcina. Se folosesc ultrasunete, nu radiații. Este indicată frecvent tocmai pentru a verifica dacă sarcina este poziționată corect și se dezvoltă conform vârstei gestaționale.
Este potrivită pentru fetele care nu au avut contact sexual?
De regulă, nu se folosește această abordare la fete virgine. Medicul alege, de la caz la caz, alte variante de examinare, cum ar fi ecografia abdominală, explicând riscurile și beneficiile fiecărei opțiuni.
Între 5 și 15 minute pe masa de examinare pot lămuri întrebări care te macină de luni de zile. Dacă ai recomandare pentru această investigație, gândește-te la ea ca la un instrument de clarificare, nu ca la un motiv de teamă.
Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical. Pentru întrebări legate de această investigație sau de rezultatele primite, discută cu medicul ginecolog sau cu medicul tău de familie.
