Grupa de sânge nu este doar o informație pe carnetul de sănătate. Cercetătorii au descoperit că aceasta influențează riscul de boli cardiovasculare, tromboembolice și chiar susceptibilitatea la anumite infecții. Dar înainte să crezi că grupa ta de sânge îți dictează soarta, trebuie să știi ce spun cu adevărat studiile și ce este doar mită.

Ce determină grupa de sânge

Grupa de sânge este determinată de antigenele prezente pe suprafața globulelor roșii. Sistemul ABO recunoaște patru grupe principale: A, B, AB și O. Fiecare dintre acestea poate fi Rh pozitivă sau negativă, ceea ce dă 8 combinații posibile.

Aceste antigenele nu sunt doar niște marcatori aleatori. Ele influențează modul în care sistemul imunitar recunoaște corpurile străine și cum se comportă sângele în anumite condiții. De aceea, grupa de sânge contează în transfuzii și transplant, dar și în alte aspecte ale sănătății.

Riscul cardiovascular și grupa de sânge

Cel mai solid corpus de cercetări privește legătura dintre grupa de sânge și bolile inimii. Un studiu mare din 2012, publicat în Arteriosclerosis, Thrombosis, and Vascular Biology, a analizat peste 90.000 de persoane și a găsit că oamenii cu grupa AB au risc cu 23% mai mare de infarct miocardic decât cei cu grupa O.

De ce se întâmplă asta? Cercetătorii cred că antigenele grupei AB influențează nivelurile factorilor de coagulare și inflamației. Grupa B și A au și ele riscuri ușor crescute, dar mai mici decât grupa AB.

Important: creșterea riscului este statistică și modestă. Nu înseamnă că dacă ai grupa AB vei avea infarct. Factorii de stil de viață, fumatul, dieta și exercițiul fizic rămân mult mai importanți decât grupa de sânge.

Tromboza și grupa de sânge

Oamenii cu grupa non-O (A, B, AB) au niveluri mai mari de factori de coagulare VIII și von Willebrand. Asta înseamnă că sângele lor coagulează mai ușor, ceea ce crește riscul de tromboză venoasă profundă și embolie pulmonară.

Un studiu din 2009 a arătat că persoanele cu grupa O au risc cu 37% mai mic de tromboză decât cele cu grupa non-O. Diferența este semnificativă, dar din nou, nu determină singură dacă vei face o tromboză. Imobilizarea, vârsta, obezitatea și istoricul familial joacă roluri majore.

Infecții și grupa de sânge

Unele boli infecțioase au o legătură cu grupa de sânge, dar nu în modul în care cred mulți oameni.

  • Colera: Oamenii cu grupa O au risc mai mare de forme severe de holeră. Bacteriile Vibrio cholerae se leagă mai ușor de antigenele grupei O.
  • Malaria: Studiile arată că grupa O oferă o oarecare protecție împotriva paludismului grav, probabil pentru că parasitul se leagă mai dificil de globulele roșii.
  • COVID-19: Cercetări timpurii au sugerat că grupa O are risc mai mic de infecție severă, dar dovezile nu sunt concludente și variază în funcție de populație.
  • Gripă: Nu există dovezi solide că grupa de sânge influențează susceptibilitatea la gripă.

Grupa de sânge și cancerul

Câteva studii au găsit asociații între grupa de sânge și anumite tipuri de cancer, dar dovezile sunt slabe și inconsistente.

Un meta-studiu din 2012 a sugerat că grupa A poate fi asociată cu risc ușor mai mare de cancer gastric, în timp ce grupa O ar putea avea risc mai mare de cancer pancreatic. Totuși, aceste asociații sunt modeste și nu explică majoritatea cazurilor de cancer. Fumatul, alcoolul, obezitatea și expunerea la carcinogeni rămân factori mult mai importanți.

Dieta și grupa de sânge: o mită populară

Teoria „dieta după grupa de sânge” a fost promovată de medicul Peter D’Adamo în anii 1990. Ideea este că fiecare grupă de sânge ar trebui să mănânce anumite alimente pentru a funcționa optim.

Realitatea: nu există dovezi științifice solide care să susțină această teorie. Studiile care au testat dieta după grupa de sânge nu au găsit beneficii specifice pentru grupa respectivă. Ceea ce funcționează pentru sănătate este o dietă echilibrată, indiferent de grupa de sânge.

Grupa de sânge și fertilitatea

Unii oameni cred că grupa de sânge influențează compatibilitatea între parteneri sau șansele de concepție. Nu există dovezi științifice pentru asta. Grupa de sânge contează în transfuzii și în cazul incompatibilității Rh în sarcină, dar nu afectează fertilitatea sau compatibilitatea romantică.

Ce ar trebui să reții despre grupa de sânge și sănătate

  • Grupa de sânge are o influență reală, dar modestă, asupra riscului de boli cardiovasculare și tromboze.
  • Diferențele sunt statistice și nu determină soarta unui individ.
  • Factorii de stil de viață rămân mult mai importanți: dieta, exercițiul, fumatul, stresul și greutatea corporală.
  • Dacă ai grupa AB sau non-O, nu trebuie să panicezi. Doar fii mai atent la factori de risc modificabili.
  • Teoriile despre dieta după grupa de sânge nu sunt susținute de dovezi solide.
  • Grupa de sânge contează pentru transfuzii și pentru monitorizarea sarcinii în cazul incompatibilității Rh.

Cum să folosești această informație

Dacă știi grupa ta de sânge, nu trebuie să o ignori, dar nici să o supraestimezi. Folosește-o ca o informație suplimentară despre profilul tău de risc, nu ca o sentință.

Dacă ai grupa AB sau B, merită să fii mai atent la semnele bolilor cardiovasculare și să menții o presiune arterială normală. Dacă ai grupa O și ai antecedente de malarie sau holeră în familie, știi că ai o oarecare protecție naturală.

Dar indiferent de grupa ta de sânge, prioritatea rămâne aceeași: exercițiu regulat, alimentație sănătoasă, evitarea fumatului, gestionarea stresului și controale medicale regulate. Acestea sunt factorii care cu adevărat îți vor modela starea de sănătate pe termen lung.

Notă: Informațiile din acest articol au caracter general și nu înlocuiesc sfatul unui specialist. Pentru situația ta specifică, consultă un specialist de specialitate.