Ai auzit de imunoterapie la TV sau de la alți pacienți și poate te întrebi dacă ar putea înlocui chimioterapia pentru orice tip de cancer. Realitatea este mai nuanțată. În rândurile de mai jos explicăm pe înțelesul tuturor ce este acest tratament, la ce cancere se folosește acum și de ce nu este o opțiune pentru toată lumea.

Ce este, pe înțelesul tuturor

În loc să atace direct celulele canceroase, cum fac chimioterapia sau radioterapia, acest tip de tratament ajută sistemul tău imunitar să le recunoască și să le distrugă. Altfel spus, folosește propriile „arme” de apărare ale organismului împotriva tumorii.

Celulele de cancer au multe trucuri prin care se ascund de sistemul imunitar sau îl „adorm”. Unele medicamente moderne, numite inhibitori de puncte de control imunitar (anti-PD-1, anti-PD-L1, anti-CTLA-4), blochează aceste trucuri, astfel încât limfocitele (celulele de apărare) să poată acționa.

Există și alte forme de terapie imună: anticorpi monoclonali care se leagă de anumite proteine de pe tumoare, terapii celulare de tip CAR-T (celule ale pacientului modificate în laborator și reinfuzate), precum și vaccinuri oncologice aflate încă în dezvoltare. Unele sunt deja folosite în spitale, altele doar în studii clinice.

În ce tipuri de cancer se folosește imunoterapia

Deocamdată, nu se poate folosi la toate tipurile de cancer. Există însă câteva situații în care terapia imună a devenit standard sau foarte importantă în tratament, inclusiv în România, prin programele naționale sau studii clinice.

Exemple de cancere unde aceste tratamente sunt folosite frecvent:

  • melanom malign (cancer de piele agresiv)
  • anumite forme de cancer pulmonar
  • cancer renal și cancer de vezică urinară
  • unele cancere de sân, cap și gât
  • limfom Hodgkin și alte limfoame

În multe dintre aceste boli, terapia imună poate fi folosită singură sau combinată cu chimioterapia sau radioterapia, în funcție de stadiu și de starea generală a pacientului. În unele cancere digestive, ginecologice sau ale tractului urinar se folosește doar în anumite subtipuri, când tumora are caracteristici speciale la analizele de laborator.

Sunt și cancere la care rolul acestui tratament este încă neclar sau în studiu. De exemplu, în multe cazuri de cancer pancreatic, creier sau anumite leucemii, datele sunt încă limitate, iar medicii preferă alte scheme care și-au dovedit deja eficiența.

De ce nu e potrivit pentru toți pacienții și toate cancerele

O confuzie pe care o auzim des de la cititori și pacienți este: „Dacă este atât de modern, de ce nu mi se dă și mie?”. Răspunsul ține atât de biologia tumorii, cât și de siguranța pacientului.

Nu toate tipurile de cancer sunt „vizibile” pentru sistemul imunitar în același mod. Unele tumori au multe modificări în ADN, produc proteine anormale și sunt ușor de recunoscut de celulele de apărare. Altele sunt mai „mute”, cu puține modificări, iar sistemul imun nu prea are ce să recunoască.

De aceea, medicul poate recomanda teste speciale pe fragmentul de biopsie, precum expresia PD-L1 sau determinarea instabilității microsatelitare (MSI). Pe scurt, aceste teste arată cât de probabil este ca un tratament imun să aibă șanse reale de răspuns în cazul tău. Dacă aceste criterii nu sunt îndeplinite, riscul este să suporți efectele adverse fără să obții beneficii.

Mai există și situații în care tumora ar putea răspunde, dar organismul nu permite acest tip de terapie. De exemplu, la pacienți cu boli autoimune severe, cu transplant de organ sau cu anumite infecții cronice, activarea puternică a sistemului imunitar poate fi periculoasă.

În practică, decizia se ia în comisie oncologică, pe baza dosarului medical complet: tipul și stadiul cancerului, rezultatul anatomopatologic, analizele de sânge, alte boli, tratamentele primite anterior și dorințele pacientului. Decizia aparține medicului oncolog, nu reclamei văzute la televizor.

La ce să te aștepți dacă primești tratament imun

De regulă, acest tratament se administrează în spital, prin perfuzie, la intervale de câteva săptămâni. Fiecare administrare durează de la câteva zeci de minute la câteva ore, în funcție de schema stabilită de medic. Între doze, mergi acasă și îți continui activitățile, cu pauze când corpul cere odihnă.

Mulți pacienți se tem mai puțin de aceste terapii decât de chimioterapie, pentru că, în anumite cazuri, nu duc la căderea părului și greață severă. Totuși, nu înseamnă că sunt lipsite de riscuri. Pentru că „pornește” sistemul imunitar, el poate ataca și organe sănătoase.

Printre reacțiile adverse posibile se numără oboseala marcată, erupții pe piele, diaree, tuse sau dificultăți de respirație, dereglări ale glandei tiroide sau ale altor glande endocrine. Uneori, pot apărea inflamații la nivelul plămânilor, ficatului, intestinului sau inimii, care necesită tratament rapid, de obicei cu cortizon sau internare.

Semnele de alarmă care cer anunțarea rapidă a medicului sau mers la urgențe includ:

  • respirație grea, senzație de sufocare sau durere în piept
  • febră mare, frisoane, stare generală foarte proastă
  • diaree severă sau cu sânge, vărsături persistente
  • icter (îngălbenirea pielii și a ochilor), dureri abdominale intense
  • durere de cap puternică, confuzie, slăbiciune accentuată

Înainte de a începe tratamentul, medicul îți explică de obicei ce reacții să urmărești și îți oferă un număr de contact sau indicația clară când să mergi direct la camera de gardă. Nu aștepta „să treacă de la sine” dacă simptomele sunt intense sau apar brusc.

Întrebări frecvente

De ce nu pot primi acest tratament, deși alt pacient cu cancer are?

Tipul de cancer, analiza de laborator a tumorii, stadiul bolii și alte afecțiuni pe care le ai pot face ca beneficiile să nu fie suficiente în cazul tău. Oncologul îți poate explica exact motivele, raportat la situația ta.

Se decontează aceste tratamente prin Casa de Asigurări?

Anumite indicații sunt incluse în programele naționale de oncologie și sunt decontate, altele doar în cadrul studiilor clinice. Situația se actualizează periodic; medicul oncolog și spitalul îți pot spune concret ce opțiuni există la momentul respectiv.

Pot refuza chimioterapia și să cer direct tratament imun?

În practică, nu se poate „sări” pur și simplu peste tratamentul standard dacă ghidurile medicale recomandă chimioterapia. Poți discuta deschis cu medicul despre temeri și alternative, dar schema finală ține cont de dovezile medicale actuale.

Multe dintre mesajele primite la redacție vin de la pacienți sau rude care speră ca un tratament nou să „schimbe jocul” în orice tip de cancer. Medicina a făcut pași mari, dar nu poate promite miracole. Cea mai bună decizie se ia în cabinetul oncologului, cu toate analizele pe masă și cu întrebările tale puse clar, fără rușine.

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical. Pentru decizii legate de tratamentul oncologic, discută întotdeauna cu medicul oncolog care îți cunoaște dosarul complet.