Ai mers la un control de rutină, ți s-a spus că ai astigmatism și medicul a sugerat investigații suplimentare? Uneori, în spatele unui „simplu” astigmatism se poate ascunde o problemă de formă a corneei, cum este keratoconusul. Îți explic cum îți dai seama când merită mers mai departe cu investigațiile și ce urmează, de regulă.
Ce este keratoconusul, pe înțelesul tuturor
Ca să înțelegi de ce unii oftalmologi se alarmează când văd un anumit tip de astigmatism, trebuie să ne uităm la cornee, partea transparentă din fața ochiului. Ea funcționează ca un „geam” prin care intră lumina și care ajută la focalizare.
În mod normal, corneea are o formă rotunjită, regulată. În această boală, corneea se subțiază și începe să se bombeze într-o parte, ca un mic con. Asta face ca lumina să nu se mai focuseze corect pe retină, iar vederea devine tot mai neclară, de obicei la ambii ochi, dar asimetric.
Rezultatul pentru pacient este, la început, un astigmatism care pare „ciudat”: valori tot mai mari ale dioptriei cilindrice, schimbări dese de ochelari, vedere încețoșată și distorsionată, mai ales seara sau la condus. Pe măsură ce boala avansează, ochelarii clasici corectează din ce în ce mai greu.
Afecțiunea apare de obicei la adolescenți și adulți tineri, adesea într-o familie unde mai există persoane cu probleme similare. Frecatul intens al ochilor, alergiile oculare netratate și anumite particularități genetice pot contribui la apariția și agravarea ei.
Cum îți dai seama că astigmatismul nu e chiar „obișnuit”
Multe persoane au astigmatism ușor și poartă ochelari ani de zile fără alte probleme. Însă există câteva semne care îi fac pe oftalmologi să se gândească la o deformare a corneei, nu doar la un viciu simplu de refracție.
Un prim semnal este schimbarea rapidă a dioptriilor. Dacă ai nevoie de ochelari noi la câteva luni, iar cilindrul (dioptria de astigmatism) crește vizibil, merită investigații suplimentare. Mai ales dacă ai sub 30 de ani și nu există altă explicație clară.
Un alt indiciu este diferența mare între cei doi ochi. De exemplu, un ochi cu astigmatism moderat și celălalt aproape normal, fără ca asta să fi fost așa dintotdeauna. Sau situațiile în care, deși lentilele sunt corecte pe rețetă, tu spui că „nu vezi bine cu ele, totul e în ceață sau dublu”.
Merită atenție și dacă observi:
- vedere încețoșată, valuri sau umbre în jurul literelor, mai ales la citit sau la PC
- dificultăți mari la condus noaptea, halouri și reflexe în jurul luminilor
- oboseală oculară intensă după câteva ore la ecran
- tendința de a închide un ochi ca să vezi mai bine
- nevoia de a te apropia mult de televizor sau de monitor
O situație frecventă este cea în care pacientul ajunge la medic de familie pentru că „nu mai vede bine cu ochelarii făcuți anul trecut”, primește bilet de trimitere la oftalmolog, iar acolo i se recomandă direct topografie de cornee. Din exterior, poate părea un moft sau o cheltuială în plus, dar pentru medicul oftalmolog e modul prin care verifică dacă nu există o formă de deformare a corneei.
Când astigmatismul necesită investigații suplimentare
Nu orice astigmatism înseamnă boală gravă. De cele mai multe ori este vorba doar de o formă a ochiului „ușor ovală”, care se corectează simplu cu ochelari sau lentile de contact. Totuși, sunt câteva situații în care medicul recomandă investigații de specialitate, chiar dacă ție ți se pare că „doar ai nevoie de ochelari noi”.
De regulă, se recomandă investigații suplimentare când:
- ai sub 35 de ani și dioptriile de astigmatism cresc repede de la un control la altul
- există antecedente în familie de deformare a corneei sau „ochi operat la cornee”
- portul lentilelor de contact devine brusc foarte incomod sau nu mai vezi bine cu ele
- diferența între cele două ochi este mare și a apărut relativ recent
- la examenul la lampă cu fantă, corneea pare mai subțire sau bombată într-o zonă
În România, traseul clasic este acesta: medicul de familie îți dă bilet de trimitere la oftalmolog, unde se face consultația de bază, dacă există suspiciuni, ți se recomandă topografie sau tomografie de cornee. Aceste aparate nu sunt disponibile în toate cabinetele de cartier, ci mai ales în clinici mari sau spitale de oftalmologie, uneori cu cost suplimentar.
Ce investigații îți poate recomanda medicul și ce arată ele
În afară de măsurarea dioptriilor și examinarea clasică a ochiului, medicul poate propune câteva teste speciale pentru cornee. Scopul lor este să vadă exact forma, grosimea și rezistența acesteia, nu doar cât de „mare” este astigmatismul.
Topografia corneeană este, în prezent, una dintre cele mai folosite investigații. Aparatul proiectează cercuri de lumină pe cornee și le analizează reflexia, construind o hartă colorată a curburii. Zonele prea bombate sau neregulate apar cu alte culori, ceea ce ajută la depistarea formelor incipiente de boală.
Tomografia corneeană (uneori numită și Scheimpflug sau OCT de segment anterior) merge și mai în profunzime. Ea oferă informații despre grosimea corneei în diferite puncte și despre forma ei atât la suprafață, cât și pe fața internă. În stadiile timpurii, modificările pot fi abia sesizabile la suprafață, dar vizibile pe acești parametri.
Se mai pot face pahimetrie (măsurarea grosimii corneei), teste de vedere la contrast scăzut și evaluarea stabilității filmului lacrimal. Toate acestea nu dor, nu implică injecții, în general, durează câteva minute, fiind asemănătoare cu fotografierea ochiului de la mică distanță.
Pe baza acestor rezultate, oftalmologul decide dacă este vorba doar de un astigmatism stabil sau de o deformare progresivă a corneei care trebuie monitorizată atent sau tratată.
Tratament, ochelari, lentile și ce poți face tu
La început, această afecțiune se tratează adesea ca un astigmatism obișnuit: se prescriu ochelari sau lentile de contact torice, care corectează defectul de vedere. Problema este că, dacă deformarea corneei avansează, rețeta se schimbă des și corecția nu mai este suficientă.
În stadiile intermediare, medicul poate recomanda lentile de contact speciale, de obicei mai rigide, care „netezesc” neregularitățile corneei și oferă o vedere mai clară decât ochelarii. Adaptarea la ele poate fi mai dificilă, dar mulți pacienți se obișnuiesc și le poartă ani buni.
Când boala dă semne că progresează, se poate discuta despre proceduri care întăresc corneea, cum este cross-linking-ul cornean. Scopul nu este neapărat să scadă dioptriile, ci să stabilizeze forma corneei și să oprească degradarea vederii. Decizia se ia de la caz la caz, după investigații detaliate.
În formele foarte avansate, când corneea este mult deformată și subțiată, se poate ajunge la intervenții chirurgicale, inclusiv transplant de cornee. Din fericire, dacă problema este depistată la timp, mulți pacienți nu ajung în acest punct.
Ce poți face tu, concret:
În primul rând, evită să îți freci ochii, mai ales dacă ai alergii sau lucrezi mult la calculator. Pare un gest banal, dar presiunea repetată pe cornee poate agrava o deformare incipientă. Dacă ai mâncărimi frecvente, discută cu un medic ORL-ist sau alergolog despre controlul alergiilor.
În al doilea rând, respectă controalele recomandate. Mulți pacienți „trag de ochelari” ani întregi, deși nu mai văd bine cu ei, din lipsă de timp sau din dorința de a evita costuri. Tocmai la persoanele tinere, retestarea anuală sau chiar mai des, la recomandarea oftalmologului, poate face diferența între o problemă controlabilă și una care ajunge la operație.
Când trebuie să mergi la oftalmolog de urgență
Deși deformarea corneei este, în general, o afecțiune care evoluează lent, există situații în care nu e bine să aștepți programarea peste o lună sau două. Unul dintre aceste cazuri este scăderea bruscă și importantă a vederii la unul dintre ochi, însoțită de senzație de ceață densă sau schimbare evidentă de aspect a ochiului.
La fel, dacă portul lentilelor de contact a devenit brusc extrem de dureros, ochiul este roșu, lăcrimează abundent și lumina te deranjează puternic, nu încerca să „reziști” până a doua zi. În astfel de situații, mergi la camera de gardă a unui spital de oftalmologie sau la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe cu serviciu de oftalmologie.
Chiar și în lipsa unei urgențe, dacă bănui că astigmatismul tău se schimbă des, programează-te la un control specializat într-un cabinet care are aparatură pentru evaluarea corneei. Discută deschis cu medicul despre îngrijorările tale și despre opțiunile de monitorizare.
Întrebări frecvente
Se poate conduce mașina dacă ai astigmatism sau deformare de cornee?
Da, dacă vederea este corectată corespunzător cu ochelari sau lentile și atingi acuitatea minimă cerută la controlul pentru permis. Medicul oftalmolog îți poate spune dacă situația ta permite condusul în siguranță.
Poate apărea această afecțiune doar la un singur ochi?
De obicei, afectează ambii ochi, dar nu în aceeași măsură și nu neapărat în același moment. Poate părea „doar la un ochi” la început, iar al doilea să fie afectat mai târziu, de aceea monitorizarea ambilor ochi este importantă.
Se poate face operație cu laser pentru dioptrii dacă ai keratoconus?
În general, operațiile clasice cu laser pentru reducerea dioptriilor nu sunt recomandate în această boală, pentru că subțiază corneea. Există unele proceduri speciale, dar ele se iau în calcul doar după evaluări foarte atente, la recomandarea medicului oftalmolog.
Mulți pacienți ajung târziu la un diagnostic clar pentru că ani la rând li s-a spus doar că „au astigmatism mare”. Dacă ai dubii, o discuție calmă cu un oftalmolog care are acces la investigații moderne pentru cornee îți poate oferi claritate și un plan pe termen lung, nu doar o nouă rețetă de ochelari.
Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical. Pentru orice problemă de vedere, schimbări rapide ale dioptriilor sau recomandări de investigații pentru cornee, discută cu un medic oftalmolog.
